Cu Piţi şi cu Poanca de revel în Godeanu

Luni 29 decembrie pe la 18 plecăm 4 persoane în Carpaţi, să facem revelul. După o scurtă escală la shopping, pufy ( maşina) ne poartă vijelios prin frigu de -10..-12 spre destinaţia noastră: Munţii Carpaţi. Pe drum întregul echipaj manifestă un entuziasm oarecum în scădere, e frig, noapte, ceaţă, rucsac greu, .....facem pariuri despre câte grade vor fi la canton unde vom lăsa maşina. În sfârşit ajungem, şi după pregătiri cam lungi reuşim să o luăm din loc pe la 22.45. 3 merg pe schiuri de tură, 1 târâie( târşâieşte conform propriilor explicaţii) după el o pereche de schiuri. Ne mişcăm foarte încet, zăpada de pe drumul de contur al lacului e prea mică. E foarte târziu în noapte, şi după ce am dat schiurile jos ne chinuim în clăparii de tură. Nimeni nu recunoaşte peisajul şi pentru câteva momente am impresia că poate am luat-o prea repede în sus. După o scurtă consultare a hărţii entuziasmul revine. Suntem pe drumul cel bun însă datorită defrişărilor ( made by romsilva & company) totul arată altfel. Rucsacii devin tot mai grei, şi după un timp lung ajungem la izvor. Ar mai trebui să facem vreo juma de oră până la cabana. Mergem , mergem,..... eu imi repun schiurile de tură în picioare dar panta e mare şi mă chinui. Zăpada e din ce în ce mai mare, şi aşa cam subit izbucneşte o mică polemică. Unii zic că trebuie să o luăm la stanga, eu mai mult ca să evit mersul pe sub sau printre brazi o iau oarecum la dreapta şi cu toate că era frig afară spiritele se agită aproape de incandeşcenţă. În final raţiunea învinge :P , ajungem ....

Deşi e aproape dimineaţă fac repede focul şi până să se încălzească unii adorm instantaneu.

Ziua a doua ne trezim târziu, pe la 11 şi pentru că tura planificată e deja ratată facem doar o scurtă plimbare până în creastă. Vremea e perfectă, soare, cer albastru, nici urmă de nori, -8. La soare e chiar plăcut. Timpul trece repede şi după o seară cu jocuri de cabană şi călduri tropicale ne trezim devreme cu gândul să tropăim cât mai mult prin platoul Borăscu poate chiar să aruncăm o privire peste Galbena. Atmosfera e ireală, în vreme ce jos la câmpie era ceaţă, la 2000 nici urmă de nor sau vânt. Schiurile merg super, zăpada are o consistenţă ideală. Mergem până într-o şa înainte de Galbena unde hotărâm să schiem în căldarea de pe dreapta, panta nu e foarte mare şi nici nu pare să fie vreun pericol de avalanşă.

fiecare face ce ştie mai bine, unii fotografiază, alţii comentează :P
Piţi si Pisi :P

dincolo branul şi în plan îndepărtat baicu şi şaua iepii
plimbându-ne pe creastă
pene cu sos bolognese....mmmmmmmmmmmm

căldare spre Lăpuşnicul Mic, numa bună de schi
spre vârf pe schii de tură

pe Borăscu Mare

la fel
motivul pt care aşteptam de vreo 40 de min :p

căldarea dinspre galbena
munţii godeanu

pune pieile , dă jos pieile, pune pieile, dă jos pieile, pune..........!

turma de capre negre

După câteva ture în căldare am hotărât să ne întoarcem că doar e revelionul deseară şi trebuie să apară şi jim. Am marşăluit prin platou preţ de aproape o oră şi apoi jumate am coborât prin căldare şi cealaltă jumătate, mai fricoasă, pe creastă. Jos imediat după sosirea noastră apare şi cornelia cu jim şi festinul se dezlănţuie : cârnaţi, vinete, caşcaval, brânză, măsline, îngheţată, prajitură, grătare,..............................................................................
Şampanie nu am avut aşa că la scurt timp după 12 ne-am culcat toţi fiind dornici să mai prindem o zi bestială sus pe creastă şi să coborâm prin căldare. Dimineaţa însă ne trezim pe o vreme cam noroasă şi cu vânt. Totuşi urcăm în creastă şi apoi pe vârf, jim şi cornelia rămân în urmă. Sus nu era foarte frig dar din cauza vântului realfeelul era cu mult sub realitate. Şi apoi aşteaptă şi aşteaptă până ajunge şi ciupsi care tărşâia schiurile în spate de data asta :P. Priveliştea era superbă , cer albastru, nori negri, alb luminat de soare, parţi întunecate şi chiar şi ceaţă densă. Coborârea prin căldare a fost desigur cireaşa de pe tort pentru care ne-am mai obosit să urcăm până sus.


just keep on walking ....
autostrada de schii de tură
în viteză
vin....feriţi-vă
ultima zi
retezat la apus
a trecut acceleratul
e deja seară şi noi încă bântuim pe coclauri
masa festivă de revelion
aproape toţi

powidl, ce cuvinte mai fac şi austriecii aştia1000 şi ceva de metri
spre ultima seară


dormitorul

schiuri de vânzare
şi-am sărit şi de la trambulină

Pe la 14 eram jos la căbănuţă şi pentru că timp mai era am hotărât să facem o trambulină să ne încercăm talentul la sărituri. Ce a ieşit apare în pozele lui calin pe care sper să le pună cât mai repede pe net să pun un link. Ultima zi am plecat mai devreme şi după o tură prin oltenia de nord am ajuns la hercu la baie unde in bazine densitatea populatiei era ca in centrul New York-ului. Ultima oprire a fost la pizzeria grecească unde am mâncat o pizza dimitrios. Drumul spre casă ne-a surprins plăcut până la domaşnea apoi same shit. Am ajuns acasă pe la 12-1 noaptea şi rupt de oboseală am dormit până a doua zi la 10. :)
În concluzie a fost o tură faină, chiar simpatică.